In atelierele unde se prelucreaza lemnul, fiecare zi lasa in urma un strat de rumegus. Se aduna sub fierastraie, in colturile halei si pe benzile care muta scandurile dintr-un loc in altul. Pentru un ochi neatent, pare doar praf care trebuie maturat la sfarsitul turei si dus undeva departe.
De fapt, rumegusul are inca multa valoare. Presat in forma potrivita, el devine combustibil pentru sobe, seminee si centrale. Asa iau nastere brichete de lemn, cilindri compacti care pastreaza energia aceluiasi lemn din care au fost taiate grinzile, scandurile sau piesele de mobilier.
Procesul nu este complicat, dar cere rabdare si atentie la detalii. Fiecare etapa pregateste materialul pentru urmatoarea, iar rezultatul final depinde de felul in care au fost facute toate cele dinainte. O greseala facuta la inceput, de pilda un material prea umed, se vede la final in calitatea pachetului.
Ce resturi pot fi folosite pentru incalzire
Prelucrarea lemnului nu se face fara pierderi. Orice taietura, orice rindeluire si orice slefuire lasa in urma bucati mici de material. In fabricile mari, aceste resturi se aduna in cantitati serioase si trebuie gestionate zi de zi, ca sa nu incurce productia si sa nu ocupe spatiul din hala.
Nu toate resturile arata la fel si nu toate pot fi folosite in acelasi mod. In atelierele de prelucrare apar, de obicei, cateva categorii distincte de material:
- rumegusul fin de la fierastraie
- talasul rezultat la rindeluire
- aschiile de la taierea capetelor
- praful de la slefuire
- bucatile mici ramase din debitare
Rumegusul si talasul se potrivesc bine pentru presare. Ele sunt adunate separat, curatate de impuritati si pregatite pentru pasul urmator. Astfel, materialul ramas din productie nu mai ajunge la gunoi. Se intoarce in circuit sub alta forma, ca sursa de caldura pentru o casa sau pentru un atelier.
Cum se preseaza rumegusul
Presarea este etapa in care rumegusul isi schimba cu adevarat forma. Materialul uscat intra intr-o presa care il strange cu forta, pana cand particulele se lipesc unele de altele si formeaza un cilindru dens si greu, placut de tinut in mana.
Lemnul contine in mod natural o substanta numita lignina. Sub presiune si caldura, ea se inmoaie si leaga particulele intre ele, asa ca nu mai este nevoie de adezivi adaugati. Este acelasi principiu care tine laolalta fibrele lemnului in trunchiul copacului. Brichetele presate natural raman facute din lemn si atat.
Drumul complet, de la gramada de rumegus pana la pachetul gata de livrare, trece de regula prin cateva etape care se repeta zilnic in productie:
- colectarea si sortarea rumegusului
- uscarea materialului pana la umiditatea potrivita
- presarea in forma cilindrica
- taierea cilindrilor la lungimea dorita
- ambalarea in pachete si asezarea pe paleti
Ce influenteaza calitatea combustibilului presat
Esenta lemnului folosit conteaza. Fagul este un lemn de esenta tare, dens si omogen, folosit de mult timp pentru mobila, parchet si foc. Rumegusul lui pastreaza aceleasi calitati, iar combustibilul presat din el are o structura compacta, fara goluri si fara bucati desprinse.
Fagul are o reputatie veche printre cei care se incalzesc cu lemne. La tara, el a fost ales des pentru sobele de teracota si pentru plitele din bucatarie. Combustibilul presat din fag continua aceeasi traditie, intr-o forma mai ordonata si mai usor de depozitat intr-o casa de oras.
Umiditatea scazuta este un alt detaliu important. Materialul uscat bine inainte de presare arde mai curat si lasa mai putina cenusa, ceea ce inseamna mai putine curatenii la soba pe parcursul iernii. Din acest motiv, uscarea este urmarita atent in productie, de la un lot la altul.
Utilizarea in diferite sisteme de incalzire
Combustibilul presat se foloseste in sobele de teracota, in seminee, in centralele pe combustibil solid si chiar in unele instalatii industriale. Forma regulata ajuta la incarcare, pentru ca bucatile se aseaza usor una langa alta si lasa loc pentru aer.
Fiecare aparat de incalzire are particularitatile lui. Unele au focar mic si se incarca des, altele primesc o cantitate mai mare o data sau de doua ori pe zi. Instructiunile producatorului raman reperul principal pentru felul in care se aprinde si se intretine focul.
In multe case, combustibilul presat se foloseste alaturi de lemnele obisnuite. Fiecare familie gaseste combinatia care i se potriveste, in functie de aparat, de spatiu si de obiceiurile pe care le are de ani buni. Unii il aleg pentru serile lungi, altii pentru diminetile in care focul trebuie pornit repede.
Ambalarea si pregatirea pentru transport
Dupa presare si taiere, cilindrii sunt grupati in pachete standard si inveliti in folie termocontractila. Folia se strange pe pachet si il tine compact, ferit de praf si de umezeala, de la fabrica pana in magazia de acasa.
Pachetele se aseaza apoi pe paleti, gata de incarcare. Asa, transportul se face usor, fie ca e vorba de o comanda mica pentru o singura casa, fie de o cantitate mare pentru o cladire cu mai multe apartamente sau pentru o firma.
Pentru cel care primeste marfa, avantajul se vede imediat. Pachetele au aceeasi marime, se pot cara de o singura persoana si se stivuiesc drept, fara sa ocupe mai mult loc decat e nevoie. Folia ramasa dupa folosire se strange usor si nu incarca magazia.
Valoarea unei resurse bine utilizate
Povestea rumegusului are ceva linistitor. Un material care parea sa nu mai foloseasca la nimic ajunge, dupa cateva etape simple, sa incalzeasca o bucatarie intr-o seara de noiembrie. Este un exemplu mic de grija fata de material, intalnit zilnic in atelierele de prelucrare a lemnului.
In spatele fiecarui pachet stau oameni care stiu lemnul bine. Ei aleg materialul, urmaresc uscarea, regleaza presele si verifica fiecare lot inainte sa plece spre clienti. Munca lor se vede putin, dar se simte in fiecare foc aprins.
Iar cand flacara porneste in soba, lemnul de fag isi incheie drumul inceput cu mult timp in urma, intr-o padure, trecut apoi printr-un atelier si ajuns in cele din urma intr-o casa calda.
